De cand a fost lansata campania la ciocolata Rom, online-ul si offline-ul parca nu mai au liniste. Gura nu le mai tace si nici iarba pare ca nu le mai place. Pe scurt, campania Rom a aruncat pastila in piata: daca dai un search dupa “romanii sunt…”, o sa constati cu stupoare asocieri nu tocmai ortodoxe, de genul, hoti, paduchiosi, prosti si epitetele pot continua in aceeasi nota sugestivo-lirica. Ei bine, orgoliul romanului n-a ramas neatins, iar consecintele sunt pe masura; ceea ce se traduce, in timp real, intr-o ampla campanie prin care sa se schimbe termenii asociati cautarii cu pricina. Cu alte cuvinte, mai pe romaneste, se incearca  spalarea si pudrarea tenului si pieptanarea pletelor Ilenei Cosanzene numite Romania.

Bun, ca sa skip intro, ca de, vorba lunga, saracia omului, salut initiativa si raspund apelului lui Manafu, afirmand la randu-mi ca “Romanii sunt buni”. Ca nu pot afirma asta cu mana pe inima, este cu totul alta poveste, dar Google nu trebuie sa afle tot din casa. Cred oricum ca romanii sunt buni, doar ca nu majoritar.

Dar ca sa trecem mai mult sau mai putin abrupt la subiect, acest post deloc patetic si sublim, are in centru un cersetor de pe bulevardul Virtutii. Mai exact, un cersetor, pseudo-politist, care-si castiga traiul din dirijarea circulatiei si bineinteles, acostarea umila a soferilor pentru un banut. Ca unii gasesc amuzant ca un om de juma’ de metru sa faca pe agentul de circulatie, ca altii ignora fluierul lui sonor si demareaza in tromba, mai sa-l loveasa, asta nu ne mai impresioneaza defel.  In realitate, ceea ce m-a impresionat pe mine in repetate randuri tine de comportamentul acestui cersetor. S-a intamplat deja de cateva ori sa-mi inchida si sa-mi deschida usa si sa se ofere sa-mi cheme liftul atunci cand veneam incarcata de la piata. Benevol. Cu alte cuvinte, gesturi marunte care, va vine sau nu sa credeti, n-au cerut a fi monetizate intr-o tigara sau vreun leu. Ci din pura curtoazie.

Pot parea banalitati, dar va asigur ca nu sunt. Cel putin, nu venite din partea unui cersetor care, banuiesc ca n-a avut de cine sa fie educat sa deschida usa domnisoarelor si sa le salute politicos. Mie una, asa naiva si usor de impresionat, precum sunt, mi se par niste gesturi de pura bunatate, fie ea si la scara infinitezimala. Pentru ca daca mi-a chemat liftul cand aveam mainile ocupate cu sacose, sunt convinsa ca mi-ar ceda si locul in tramvai, la fel de simplu. Apropo de postul lui Negrea despre conduita politicoasa in mijoacele de transport.

Asadar, atata vreme cat gesturile sale, fie ele si de o candoare  infima, nu s-au cerut a fi rasplatite in vreun fel, fie el oricat de ieftin, indraznesc sa cataloghez asta drept bunatate. Generic, este o lectie pe care un umil cersetor i-ar putea-o da oricand unui ghertoi. Asta vreau sa cred ca poate, Romania mea!